ZIUA MEA DE AZI

Ziua mea a inceput inainte sa ma trezesc, cu un vis. In acel vis un curcan inghitea rapid si furios butoanele tastaturii mele. Curcanul era, dupa toate aparentele, animalul de companie al lui Che Guevara care, asezat comod pe canapea, dadea din cap aprobator. Cum am deschis ochii am pus la cale o revolutie: nu aveam sa intru toata ziua pe internet, si in special pe messenger, in ciuda tutror urarilor de „ vorbim/stabilim pe mess” pe care le primisem in seara precedenta.

Lasand camera curatata de lumea virtuala si imaginand manifeste impotriva situatiilor care au dat nastere la bancuri de genul „ afara ninge!- da-mi si mie un link sa vad!” , ma hotarasc sa dau „buzz” la vreo trei –patru prieteni si sa verific astfel offline-urile face-to-face. Stiind ca a-i gasi la orice ora pe mess nu inseamna a-i gasi neaparat si acasa, ma gandesc sa apelez la telefonul mobil. Cum gasesc doua mesaje cu „ intra pe mess” si „ vezi ca ti-am trimis link-urile”, decid sa fac vizite neanuntate, ca atunci cand stai pe invisible si apari pe neasteptate pe monitorul cuiva.

Pe strada struguri, gogosi, ziare, autobuze, un vagabond de cincizeci de ani alergand in rochie de mireasa si telefoane de vanzare. Asteptand cateva minute mai tarziu metroul, raman cu ochii la un tip, care dupa ce isi tapeaza freza sa din anii 70 isi indeasa pieptanul(mic, ce-i drept) in aceeasi freza de circumferinta uluitoare si innecata in fixativ. Ma gandesc ca ar merge de un viral pe youtube, apoi cer imediat iertare cauzei mele nobile pentru un asemenea gand” internetician”.

Dupa ce parcurg traseul Berceni-Tineretului-Dristor fara succes in a-i vedea pe prietenii mei in carne si oase, nu in pixeli, ajung la Izvor.Aici ma emotionez de-a dreptul cand o gasesc pe prietena mea cea mai buna acasa. Ma intreaba daca mi-a picat net-ul, si inainte sa ii povestesc cu pasiune despre idealurile mele revolutionare, ma ia intr-un bar unde canta trupa „Les elephants bisares” , al carei solist e prietenul ei.

De-alungul spectacolului, meditez profund la cat de poliglota e trupa: membrii sunt romani, vorbesc cu publicul in franceza si canta in engleza. La sfarsit, dupa mai multe piese rock nu tocmai de un calm imperturbabil, ne facem poze cu formatia. Inainte sa plec spre aparatamentul meu devirusat solistul ma striga si-mi spune ca-mi va trimite a doua zi pozele pe mess.

Ajunsa acasa nu intru pe mess(ca doar e ziua mea de revolutie) dar dau search pe Google „Che Guevara” pentru a-i demonstra amicului meu din vis ca el „sta” mai mult pe internet decat mine.

slogan de slogan

Seminte (Nutline – daca nu ma insel):

TE DESTRESEAZA LA MAXIM

Sunt prea afectata inca pentru a comenta :)) Anyway, pe mine semintele mai degraba ma streseaza decat sa ma destreseze. Pentru ca trebuie sa le decojesc!

lamaia ei de visina, etc.

19072007-18-08-01_0055.jpg

no further comment..

Granita Advertising

dscf3728.jpg

S-a terminat sesiunea => resuscitare, asa cum am promis. Acum sa ne scuzati daca nu ne-am grabit sa postam diversele aberatiuni si variatiuni de indata ce s-a terminat magnifica perioada de supraexploatare  a neuronilor, dar ne-a luat ceva timp sa ii regasim (cred ca au dezertat din ocna intelectuala or smth like it). Plus o saptamana de lucru intensiv la brieful pentru mentorshipul McCann -> www.creativementorship.mccann.ro  care ne-a adus la o mare revelatie:

Daca Chuck Norris nu ar fi fost actor, ar fi fost BRUTAR. Argument: le-o coace tuturor.  

Cu ceva timp inainte de asta… Am fugit intr-o zi la mare sperand ca aerul sarat sa ne trezeasca. Ei bine, in escapada noastra am dat – dupa cum puteti admira in artistica-mi fotografie ( dupa ce am avut onoarea sa gustam inghetata cu aroma de cola si lamaie) peste granita cu aroma de… Sprite. Ca sa vezi ironia sortii :)) Si sa nu mai zicem de autoservirea cu numele echipei noastre de la olimpiade.

Revenim curand cu cateva propuneri de rezolvari ale briefului de la mentorship.

promitem inviere dupa sesiune!!!

momentan, moarte clinica. resuscitare curand. pe cuvant d’onor!

Inghetata Twist

napoca.jpg

Scurgandu-ne noi dinspre facultate spre parc( pentru a medita la umbra cum e cu promotiile si Sprite) am dat peste inghetata. Stiti cum e cu inghetata pe caldura: must have it, cu orice pret, cu orice culoare si cu orice gust. Asa ca eu si Dan ne-am ales sortimentul mai sus prezent gandindu-ne ca la ce culori are sigur e de vanilie si ciocolata. Altii mai alfabetizati(adica Anda si Marius) au citit ce scrie si au ales alte sortimente mai fericite cum ar fi fructe de padure sau cafea.

Inteleg ca o fi mare concurenta pe piata de inghetata dar..cola cu lamaie? Poate ca sunt eu mai limitata in ceea ce priveste …gandirea la rece…dar chiar combinam orice? Mi s-a parut destul de exagerata combinatia iar gustul nu mai spun. Nu exclud totusi sa fie si alte marci de inghetata care au aceasta combinatie numai ca un gust mai bun.

 Daca a intalnit cineva si alte combinatii ciudate in ceea ce priveste inghetata autohtona rog sa isi dea cu parerea aici. De-asemenea daca a  mai gustat cineva si i-a placut astept din nou  pareri.Iar daca ideea a venit intr-adevar asa cum credem noi de la Pepsi Twist atunci suntem curiosi cand o sa apara Sprite in varianta inghetata si mai ales….ce gust va avea?

repozitionarea vatei pe bat

dscf1452.jpg

Tot pe meleag oltenesc, semn ca sufletul craioveanului  se zbuciuma oleaca supt autoritara inraurire a trend-ului sofisticariilor. Daca Visul Imaginatiei s-a dovedit a nu fi odrasla olteneasca unica si de drept, de asta ce mai ziceti? vazut-ati pe altundeva? :))

Prim mai la Vama Sighisoara

5-1-2007-3-45-11-pm_0043.jpg   5-1-2007-3-40-00-pm_0040.jpg

Probabil multi dintre voi stiti ce inseamna viata de caminist, cu noptile pe care ti le termina unii nenorociti cu showurile lor idioate, cand dau muzica la maximum si ies pe hol, lasand usa deschisa. Si toate astea intre cele mai propice ore oneirice (23-05). Cam asa ne-a inceput si noua ziua de intai mai, cand ne-am trezit cu ochii-n gura din cauza unui astfel de show pe la 7.

Rapidul a plecat din gara la 8:40, nereusind sa depasesca o viteza egala cu cea a unui cortegiu funerar. Ne mai lipsea cate un “Doamne miluieste” la fiecare curba, in care mecanicul oprea ori de cate ori vedea cate o vaca (nu doar pe linie!). Dupa cele aprox 5 ore de drum, am reusit sa ne urcam intr-un autocar de Constanta cu destinatia Mangalia apoi Vama. Desigur, replicile de genul “baaaaa, nu mergeti acolo, ca au murit roackerii de frig asnoapte!” nu ne-au ocolit.

Vama… V-ar fi placut! Pe bune! Si va asigur ca nu doar gunoiul este primul care ureaza bun-venit celor ce vor sa se simta ca intr-o a doua Sighisoara (cine stie cunoaste;) ). Nici bine nu cobori din masina si esti asaltat de “tovarasi” care iti cer, pentru cheta lor, nici mai mult nici mai putin de sapte mii de lei, acolo. Le explici frumos ca nu ai, ca… de! Esti student amarat si tu, poate mai amarat chiar ca ei (tinand cont ca si-au permis sa stea aici aproape o saptamana, iar tu noaptea te duci frumusel acasa).

Dupa ce scapi si de astia, cu foamea-n glanda, te gandesti sa bagi ceva in fizic, macar sa lesini cand vezi marea de emotie, nu de foame…Vrei sa mananci? Ei si? Localuri ai, foame nu mai zic. O singura problema: nu mai au mancare. NICAIERI! De ce? Uite, din cauza saracilor de-ti cer cate sapte mii, mama lor! Impacati cu ideea ca vom manca alge si covrigi din cozile cainilor de plaja (si astia mai grasi ca multi ai multor gospodarii orasenesti – din nou dovada ca cei sapte mii sunt mai mult decat suficienti), ne descaltam frumusel si topaim ca tribalii in apa marii.

Nisip, gunoi, marea… muzica buna… lume multa… atmosfera de Sighisoara… numai zambete si voie buna… intr-un cuvant, Vama Veche. Si toti parca abia asteapta sa se intample ceva, ceva stiut de fiecare in parte. Pulseaza toata fiinta si te simti liber. Urli de bucurie, sari ca dementul in apa, mananci alge (nu, nu era nimeni nebun), calci in singurul cah posibil de pe plaja, sorbi apa toata din ochi, te alaturi copiilor care construiesc imparatii din nisip, canti, bei bere, te minunezi de toate si…TRAIESTI.

Haideti sa va vand un pont: este un local dragut si rustic in Vama, La Scoica se cheama. Credeti-ma pe cuvant. Daca aveti pe cineva in gasca cu un decolteu mai…decoltat, primiti cel mai mare cos de paine si, in loc de pulpe de pui, pulpe de elefant! Nu mai zic de bucatarul ai carui dinti nu-ti pot aminti decat de Piratii din Caraibe. Ce te invata marea? Ca nu trebuie mereu sa mergi sau sa te tarasti. Trebuie sa inveti sa mai si… PLUTESTI.

Intorsi in Constanta, mergem sa mai degeram putin pe plaja smolita de noapte. Desene pe nisip la lumina lunii, catarat pe turnurile salvamarilor, cutat scoici, discutii intelese doar de noapte si stele…

Ce zici? Ti-ar mai arde sa mai pleci de langa balta?…

 

visul imaginatiei

visul.jpg

…sau despre brand-urile care stau sa se iveasca :))

paranteza] se pare ca ar fi un lant de magazine, cel din imagine sade mandru pe lipscani in Craiova, altul printr-un Ramnic (ori Valcea, ori Sarat) si nu-i exclus sa mai ochim minunatia si prin alte parti ale plaiului care nu le-a vazut pe toate, dar a vazut destule [inchis paranteza